aterizari fortate

Dumnezeu mi-e martor că am vrut să rămânem în zbor
Era acolo când treceam peste căpiţele cu vedere la stele
L-am văzut cu ochii mei aşa cum L-ai văzut şi tu
L-ai auzit ca şi mine cum cânta şi mângâia calea dulce a laptelui
Ne alăpta la acelaşi sfârc Domnul nostru arunca mană peste noi
Şi ne facea loc cânta faceţi loc faceţi loc trec aştia doi păzea
Nimic nu era nefiresc nici zborul nici vocea lui blândă
Acum este atunci era aşa cum trebuia să fim noi în zbor
De mână planând pe spate printre planete turnuri şi capre
Ca şi cum nu ar fi fost bine dar era ca şi cum era perfect
Eu nu mi-am dat seama atunci tu ştiai că tocmai aterizam?

Doamne atât de patetic este orbul ăsta pe care ne odihneşti
Prindem rădăcini ne cresc ramuri coarne coroane falusuri
Ne cresc ascensoare în plămâni şi metrouri în toate staţiile
Ne învârtim în triunghi Doamne şi Tu ne priveşti chiorâş
Ne laşi cârtiţe ale orbului tău reavăn cât să mai săpăm
Cât să mai plătim pentru etajele de sus Doamne al nostru
Priveşte-ne cum ne chinuim în carte cum ne construim cuşti
Cum ne privim unul pe celalalt cum ne vorbim cum nu ne credem
Doamne fă-ne o pistă învaţă-ne să decolăm
Ne-am săturat de aterizări forţate

…