…sa batem campii cu gratie, doamnelor si domnilor!

sa-l iau pe cel mai bun prieten al meu in gazda?


Zilele trecute, cel mai bun prieten al meu a trecut pe la mine. Am mâncat, în tăcere, o friptură, am băut un pahar cu vin şi el a zis a fost bun şi s-a ridicat. Din hol, s-a privit in oglinda de la baie, prin uşa deschisă, şi a intrebat, trecându-şi mâna pe sub bărbia rasă proaspăt, oare ce-or găsi la mine femeile frumoase? M-am uitat şi eu atent la el ca să-i dau un răspuns, dar el a continuat hai că plec, că trebuie sa mă sune nevasta… Care nevastă? întreb eu mirat. Când te-ai insurat? Cum când? Oho…! îmi răspunse el distrat privindu-se in oglinda de la baia garsonierei mele inchiriate, cu chiuvetă patrată şi crapatură lângă scurgere. Nu-mi spune că nu ştiai că sunt însurat. Am şi gemeni. Cum gemeni…? încremenesc eu. Păi, ne întâlnim mereu, de atâta timp, suntem cei mai buni prieteni şi eu nu ştiam că eşti însurat şi mai ai şi gemeni? 
Nu-mi spune ca nu ştiai, zise el, ca şi cum nu m-ar fi crezut. Am crezut ca ţi-am spus. Era distrat prietenul meu vechi şi se privea în oglinda de la baie, din hol, prin uşa deschisă. Am şi iubită, să ştii, dacă tot… Sau ţi-am spus? Cred că ţi-am spus şi am uitat că ţi-am spus. De când ai iubită…? Rămân eu masca. Oho…! Răspunse el evaziv. Nu-mi spune ca ai şi iubită…! Şi eu de ce nu am ştiut? mă minunez eu. Am, raspunse el. Credeam ca ţi-am spus şi am uitat că ţi-am spus. Uit. Asta e. De la o vreme uit. Sau omit inconştient, să ştii. Pur şi simplu, inconştient. Adică, uit, mai pe scurt. Am o gramadă pe cap. Hai că acum chiar mă grăbesc. Serios. Dar nici nu am apucat să schimbam şi noi două vorbe, îl iau eu încetişor de umăr, încercând să-l întorc din drum. Ai mâncat, ai băut şi acum pleci şi mă laşi aşa… mască?! continuu eu incercând să glumesc. Dar acum ce facem, nu schimbăm două vorbe?! Ţi-am spus lucruri importante din viaţa mea şi tu zici că nu schimbăm două vorbe? Era iritat bunul meu prieten. Plec, ma grăbesc. Serios, acum. Ţi-am zis că mă grabesc. Şi ea ştie ca eşti insurat? Insist eu. Nu ştie, dar va afla, răspunde el, uitându-se la ceas. Deci iubita ta nu ştie ca eşti insurat… Ba da, ştie, cum sa nu ştie?! Te-ai mai gândit la ce te-am rugat la telefon…? mă intreabă el punând mâna pe clanţă. Mă primeşti sau nu mă primeşti…? Sigur că te iau la mine. Nu eşti tu cel mai bun prieten al meu? Dar mai stai un pic… Nu, că mă grăbesc, răspunse el. Te-a dat afară din casă nevasta, sau ce…? mai incerc eu să-l reţin pentru încă două vorbe pe vechiul meu prieten, cel mai bun prieten al meu. Cum să mă dea afară…?! Ce vorbă mai e şi asta?! Aici chiar ai gafat, răspunse el uşor amuzat şi ieşi pe uşa, trântind-o in urma lui.

Anunțuri

32 responses

  1. Depinde cine a gatit friptura 🙂 In legatura cu crapatura langa scurgere .. astup-o cu un abtibild, poate asa inteleg si eu cum se masturbeaza altii .. cheers 🙂

    Iulie 16, 2007 la 5:06 am

  2. Recunosc, n-am citit scenariile tale pana acum dar asta mi se pare profund, foarte profund! Uitarea… omiterea inconstienta… minciuna… – toate in aceeiasi categorie, atat de apropiate intre ele incat se intrepatrund.

    Ti-ai raspuns totusi la intrebarea: „oare ce-or găsi la mine femeile frumoase?”

    Iulie 16, 2007 la 10:22 am

  3. blackmetal

    cred că tipul e cel mai distrat om pe care l-am „întâlnit”. în acelaşi timp, faptul că-i lipseşte mereu timpul, poate că-l conduce la omisiuni, care nu i se par, întotdeauna, esenţiale. dar, nu cred că vrea să rănească, doar nu i se pare că sunt importante, nu i se pare că ar schimba ceva, din el, sau din tine. el va fi mereu prietenul tău. de ce să nu te bucuri, doar, de viaţă, fără să dai mereu explicaţii. cu ce schimbă faptul că ştii? doar prin aceea că adaugă o pată pe un obraz, pe care, de altfel, l-ai văzut mereu curat, care buzelor tale li s-a părut mereu fin. nu e mai mare pierderea, oare?
    poate că e mai bine să nu-l mai întrebi… nu se pricepe să se scuze, nu ştie să te amăgească. nu-l forţa s-o facă, n-o să-i iasă

    Iulie 16, 2007 la 10:30 am

  4. anonimenea, ti-am recunoscut IP-ul chiar daca ti-ai schimbat iar numele. te voi ignora de acum inainte, dar am tinut sa-ti spun, totusi, ca interesul si timpul pe care mi le acorzi de atata vreme ma fac sa cred ca sunt o persoana foarte importanta in viata ta, indiferent daca ma iubesti sau ma urasti. este ceva sa stii ca esti centrul universului cuiva…

    spor la denigrarea mea si cat mai multe realizari pe toate planurile.

    Iulie 16, 2007 la 2:26 pm

  5. sktes, cand scapi de obsesia masturbarii sa ma anunti…:)

    crash, biem, ati prins esenta textului ceea ce inseamna ca am reusit sa o redau, cel putin pentru voi. voi reveni cu un raspuns mai amplu.
    va multumesc ca sunteti aici, cu mine. e important.

    Iulie 16, 2007 la 2:29 pm

  6. eu am invatat de-a lungul timpului ca oamenii uita ce le-ai zis, ce le-ai facut, dar nu uita niciodata cum i-ai facut sa se simta…..

    Iulie 16, 2007 la 4:08 pm

  7. da, memoria afectiva nu poate fi mintita…

    Iulie 16, 2007 la 4:13 pm

  8. corect, mai ales ca batranul uita, iar cel tanar nu stie….conform unui proverb german…..;)

    Iulie 16, 2007 la 4:18 pm

  9. ofelia

    Textul e super, si are si ceva caragialesc in el… ma surprinde coincidenta cu comentariul anonimemenei pentru textul chiar duce putin cu gandul la „caldura mare”…
    PS: legat de celelalte momentarii… nici memoria afectiva nu-i ea prea breaza…

    Iulie 16, 2007 la 4:35 pm

  10. Prea multa seriozitate strica, serios 🙂 Sunt un tanar si un nelinistit .. sunt blestemat, momentan, sa fiu obsedat de masturbare. 🙂

    Intrand si eu in sfera oamenilor seriosi, pot spune ca:
    @monoloage: din pacate exista si astfel de persoane care uita chiar tot; pana si cum i-ai facut sa se simta; si sunt persoane de la care eu nu m-as fi asteptat nici in ruptu abtibildului .. dar se pare ca viata te invata mereu lucruri noi si, culmea, fascinante.
    Ideea finala e ca nu sunt si nu am fost niciodata de acord cu un asemenea „tratament” din partea oricarui prieten .. ce tie nu-ti place, altuia nu-i face, si dupa asta m-am ghidat mereu .. desi au fost destule dati cand am trecut peste astfel de „uitari”,dar, intr-un final, toate au o limita .. apropo, daca tot iti este un asa bun prieten, nu stii daca nu e cumva amnezic? 🙂 Ar explica destule .. Cheers.

    Iulie 16, 2007 la 5:16 pm

  11. ofelia, incercasem o contsructie ruso-caragieleasca cu vagi tente absurde. nu stiu ce a iesit in final. ma bucur ca-ti place, iar anonimenea (care nu este anonimenea, dar si-a luat numele unui alt comentator al meu, pentru ca asa obisnuieste, sa ia identitatea altora) nu este un prost. de-asta l-am si suportat 2 ani pe urmele mele.

    asta era si intrebarea, sktes. este el cel mai bun prieten al meu sau nu este? sa-l iau in gazda sau nu?
    pe cine poate salva cu adevarat ipocrizia? este minciuna lui adevarul lui pentru mine?

    oare va veni o vreme cand un comentariu de-al tau nu va contine cuvantul „masturbare”?:)

    Iulie 16, 2007 la 5:24 pm

  12. De ce Caragiale a plecat?

    Iulie 16, 2007 la 6:02 pm

  13. nu a plecat. unde sa plece?! locuieste in fiecare dintre noi. bine ai venit pe campii mei, DK!

    Iulie 16, 2007 la 6:24 pm

  14. Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face! Netrebnico, bine ca stiu cine mi-a facut tot raul de pe blogul meu in tot timpul asta!!!

    Iulie 16, 2007 la 8:16 pm

  15. tocmai am verificat cu eloa. nu este comentariul ei. esti dus, prietene. eu chiar ma intreb ce-ti lipseste in afara de faptul ca esti, cu siguranta, impotent: esti idiot, nemancat, sarac, violat de tata, aurolac? spune-mi de ce anume ai nevoie. facem o cheta pe bloguri si te ajutam cu totii. amarat om trebuie sa fii… vai capul tau, mila ne e de tine.

    Iulie 16, 2007 la 8:35 pm

  16. dar faci si ceva bun: in felul asta o sa ma imprietenesti cu toti bloggerii. esti posta mea.

    Iulie 16, 2007 la 8:46 pm

  17. danmesser

    „Ce-or gasi la mine femeile frumoase?”… Sa fie oare fascinatia mitomaniei? 🙂

    Iulie 16, 2007 la 10:10 pm

  18. A plecat in exil la Berlin in 1904 si a primit o mostenire de la o matusa, dar nu de la matusa Tamara… si a doua intrebare este de ce eu nu sunt hartuit?

    Iulie 16, 2007 la 10:14 pm

  19. dan, maestri mitomani consacrati reusesc sa se minta pe ei-insisi la fel de bine ca si pe ceilalti.

    DK, simt o unda de regret in intrebarea ta retorica. uite, eu sunt dispusa sa-i permit sa te hartuiasca pe tine si sa-mi dea mie o pauza. mai bine asa?!

    Iulie 16, 2007 la 10:25 pm

  20. Cavalere, tu nu esti hartuit, pentru ca tu hartuiesti la randul tau (adu-ti aminte ce ai scris despre mine). Ca sa nu mai vorbim ca esti probabil neinteresant. Da, stiu, acum te enervez si mai tare…

    Iulie 17, 2007 la 11:12 am

  21. interesant…..da e poveste sau e realitate? :P:)

    Iulie 17, 2007 la 2:04 pm

  22. crash, DK batea campii cu gratie. aici are voie…

    vlad, vrei sa intrebi daca este fictiune pura, imaginata, sau este scrisa „dupa un fapt real”? oare are vreo importanta…? daca imi spui ce importanta are iti raspund.

    Iulie 17, 2007 la 3:36 pm

  23. hmmm…..nu as putea sa iti spun de ce ar fi important daca e fictiune sau nu…..era asa doar o curiozitate……intr-o zi de vara cu vreo 36 de grade :))

    Iulie 17, 2007 la 4:40 pm

  24. nu cred ca locuiesti in bucuresti… aici sunt deja peste 40 grade C (la umbra).
    este o fictiune. dupa un fapt real.:)

    Iulie 17, 2007 la 4:46 pm

  25. nu locuiesc in Bucuresti …….locuiesc chiar departe de Bucuresti :))

    Iulie 17, 2007 la 4:48 pm

  26. god blessed you, my friend. for now…:)

    Iulie 17, 2007 la 5:04 pm

  27. pai de ce? ca acolo in Bucuresti cica is marile afaceri….chestii :)))))))doar e capitala Romaniei :))

    Iulie 17, 2007 la 7:48 pm

  28. Lieserl

    Nu, nu-l primi in gazda. E pervers 😉 .

    Iulie 17, 2007 la 9:15 pm

  29. blackmetal

    capitala e haznaua la care trag toate muştele! 😀

    Iulie 17, 2007 la 9:29 pm

  30. blackmetal

    iartă-mă pentru offtopic, te rog. dar nu mă pot abţine 😀
    şi pentru ăsta, de fapt .. 🙂

    Iulie 17, 2007 la 9:30 pm

  31. Doar ce imi cautam, intr-un gest narcisist, propriul pseudo-nume pe internet, ca am dat de raspunsul tau de mai sus <>. Am ramas placut surprins de aceste cuvinte pentru ca denota ca tu esti cea care imi acorda o relativa importanta devreme ce ai retinut un anumit IP si te preocupa interesul si timpul pe care aparent ti-l acord.
    Realitatea e alta insa, nu ti-am mai urmarit deloc scrisul, nu stiu daca ti-ai schimbat sau nu rujul cu care scrii, nu stiu la cine anume ai facut referire mai sus, cert e ca nu eu sunt cel pe care trebuie sa-l ignori de acum inainte.
    Un alt lucru e cert, atunci cand o sa-ti comentez eseurile o sa folosesc pseudoanonimul meu consacrat, anonimenea.
    Iti multumesc pentru atentie si cu siguranta o sa-ti acord mai multa atentie de acum inainte. Adevarul este ca am fost plecat intr-o luna de m(u)iere timp de 3 luni in insulele Mauritius si acolo internetul vine doar o data la 3 saptamani cu un vapor si se da doar pe sub mana. Succes in scris !

    Octombrie 22, 2007 la 2:47 am

  32. o sa-mi explici tu, alta data, cum e cu interesul si timpul acordat. pana atunci, casa de piatra si tot ce va doriti voi mai mult si mai bun! ma buucr ca ma citesti iar.

    cum a fost in mauritius/

    Octombrie 22, 2007 la 4:09 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s