…sa batem campii cu gratie, doamnelor si domnilor!

Intoarcerea Cavalerului Acasa

“lost in translation * everyone wants to be found * with a single word”

Incepand de atunci, cu un singur cuvant, am intors casa pe dos. Nu am vrut. Asa a fost sa fie. De la poarta inalta, prin padurea de pieptene, dupa iazul cu meduza si lebada, la capatul drumului, ma astepta ea cu inauntrul aratat arderii, topirii. Caramida macinata de caprifoi era ascunsa in spatele tapetului de brocart pe care spanzurau tablourile grele, portrete de familie cu fireturi si coifuri si coroane. Inaintam pe langa iaz. Nu ridicam privirea. Pietrisul nu mai scartaia sub cizmele de metal cu varfuri lungi, intoarse, legate de glezna. Sabia insangerata de nici un macel, de nici un strigat de lupta sau de durere, isi tara in tacere propriul drum, in stanga intoarcerii–urma fara frimituri, adanc vad al ploilor moi, spartura caligrafiata a lumii, margine a lumilor. Ma bateam cu pumnul in piept sa-mi aud rasuflarea prin armura ruginita. Nu-mi mai rasunau zale in torent, intre inima si tabla. Urcam pe langa iaz, inaintam catre ea incercand sa-mi amintesc macar o vorba. Pietrisul macina drumul, caprifoiul caramida, portretele tapetul il scorojeau, ca dupa incendii mocnite. Ea ma astepta cu afara inauntru si cu inauntrul afara. Si-a intors pielea in cinstea intoarcerii tale, cavalere! imi soptea meduza infometata sorbindu-si cuvintele cu tot cu marginile otravite. O sa ti se scurga tot sangele in cap, eroule! imi canta in gand lebada neagra fara sa ma priveasca. Nu asa se merge. Nu se tace asa! Nu merge asa…! Arunca banutul in fantana de la castel! Si aminteste-ti…! In buzunar iti suna. Auzi…? Drum de sabie grea tarata—crevasa a cerului. Halci mute insangerate, inimi insangerate in tacere, priviri insangerate, in liniste plouau pe coiful meu insangerat. Caligrafie a unei victorii fara cuvinte. Ma trambitau. Nici o fantana nu se adancea pentru singurul meu banut zornaitor. Ma trambitau doar pentru ca vedeam. Turnul inalt de flacara crestea in oglinda iazului. Fiecare vrea sa fie gasit. Un singur cuvant e suficient. Ea dorea sa reinvete o limba uitata pe care tocmai o invatase. Si o uitase. Eu adunam si vindeam plamani la targul de langa castel. In el, casa intoarsa pe dos. Se ridica spanzuratoare, se ridica tortura catre fundul iazului. Mi se platea in bancnote neinventate inca. Tocmai era spintecat singurul nevinovat de vorba. M-am oprit. Si pietrisul drumului s-a oprit sub pasul meu. Si l-am privit pierdut in traducerea singurului cuvant care putea sa-l salveze. Care ma putea intoarce…

11 responses

  1. promit ceva. nu stiu, inca, ce dar promit.

    Martie 29, 2008 la 5:08 am

  2. platinet

    da’ cu calu’ ce’ai avut?

    uni’ mama calu?

    :))

    Martie 29, 2008 la 5:23 am

  3. platinet

    scenarista

    promisiunile’s desarte.

    Martie 29, 2008 la 5:27 am

  4. lumsa

    esti aici?????

    Martie 29, 2008 la 5:37 am

  5. lumsa

    imi imaginez ca este un fragment… este? si ce ai fi vrut sa promiti? sa-l termini…. along with the five books???????🙂

    Martie 29, 2008 la 5:39 am

  6. dianette

    Intr-un singur cuvant ne-am pierdut.. intr-un singur cuvant ne regasim. Bucurie, jale.. vinovatie.. Cine stie? Pentru fiecare alt inteles.
    Ai grija cu limbile. Flacari pazesc.
    Frumos. Se poate mai des ?:)

    Martie 29, 2008 la 9:59 pm

  7. lumsa

    scena,

    portret in dormitorul mic
    cumva in cuburi
    frumosi carlionti de copil
    voinicul acum
    cu talia prinsa
    in mijlocul noptii
    prin vis
    iti va desena palat
    pe hartie
    blue print impecabil
    aripa de vest pentru rude
    gradini suspendate
    arbusti taiati in forme cubiste
    linia transparenta si tusul
    ii scriu:
    la multi ani!🙂

    fetele cucuietele arunca cu prastia… supersonica bezele apasate si zgomotase. tineti cosul in pozitie!

    Martie 30, 2008 la 6:49 am

  8. ce intorsatura medievala.

    Martie 30, 2008 la 5:14 pm

  9. visalon

    eu; in sfarsit incepi sa mai vii si tu pe acasa.
    ce mai face traian 2? i-ati dus omului sticlele:)
    c

    Martie 31, 2008 la 12:39 pm

  10. visalon

    Sugestie:
    Pietrisul macina drumul, caprifoiul caramida, portretele tapetul, ca dupa incendii mocnite.
    Mai citesc si mai revin.

    Martie 31, 2008 la 10:32 pm

  11. visalon

    tot eu: care este cuvantul acela WOW?

    Martie 31, 2008 la 10:34 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s