…sa batem campii cu gratie, doamnelor si domnilor!

telegrama

e suficient sa crăpi uşa încet
şi toate zoaiele vor năpădi
salonul înalt îmbrăcat în mătase
cu mobilă stil şi tablouri celebre
pendula ding dong ding la marele fix
atât de aspru puternic ridat învolburat
digestia simfonică a ţipătului ei ascuţit
ca rupt din burta unui violoncel elite
molidul vechi şi paltin uşor creţ
deversările strânse cu mopul
de pe carena parchetului lucios
un lustru de lac şi ceară încinsă
pe deget pe buze pe creier
şi la încheietura mâinii o încercare arsă
să nu fie prea cald prea rece prea subţire
acest lapte pentru copilul din tine
citeam printre covoare amprente fine urme
de tălpi celebre tocul înalt copita grea
călcâi uşor bocanc şi palmele deschise
o palmă peste palmă cu degete lungi
rămas era un strat de piele pe parchet
cu liniile toate destine încriptate
între coloana albă şi masuţa de ceai
te-am rugat să nu deschizi ai deschis
poştaşul şi-a imbrăcat costumul pe dos
focul tresare în căminul de piatră
se schimbă vremea te vor durea oasele
din lada aceea ascunsă în beci
a fost suficientă o fantă o crăpătură doar
prin care potopul de mâl
să inunde şoaptele noastre să stingă
tăciunii să umple sertare să spargă oglinda
să invadeze flacăra acestei lumânări
aprinse astă-seară la cină în mijlocul mesei
un zgomot
un clinchet
o furculiţă lovită de un pahar neatins
plin pân’n buză cu vin şi cu plec
telegrama alături metronomul pe tavă
cuţitul curat alpaca lustruită
picioarele noastre băltind în mocirlă
urcă pe scaun e mai sus de genunchi
şi încă mai sus pan’ la gât peste cap
ai deschis e poştaşul cu haina pe dos
se umple totul de fiere şi zoaie inoată
respiră ridică-te cât poţi spre tavan ieşi pe horn
se schimbă vremea domnule vă spun
şi dumneavoastră doamna de-acolo sarut mâna
aveţi grijă la oase semnaţi e telegramă
salonul titanic şi doar patru cuvinte
ai grijă cu ioana stop

Anunțuri

19 responses

  1. lumsa

    i was quite wondering when you’ll outgrow… easter. well, it just happened! congrats are in place, i say, yet useless and boring, and serving no purpose, other than stating once more – i need what you… are! i’m getting by with very little, though i so want so much more, but i learned, like an idiotic moron – that i am, have been, and always will be, so help me god – when i was young, from the damn indians, to not place my burdens on anyone’s shoulders… out of respect, out of love, out of decency, for no one can actually do much with my… load. so i’m never asking for more than i accidentally, or purposely, get. does that make me better????
    yesterday hell broke open! i was expecting it, as you know, more towards august, but it came sooner. it did shake my… sticks, i did laugh a lot, hoping that laughter will turn into tears – fuck, i can’t cry anymore! – i did want to write, or read, or run away from home. i eneded up doing nothing at all, but eat chips on the bed, looking at the ceiling (my pesonal „sky”, where the gods live happily, feeding on my stupidity), flanked by the cat on the right and the dog on the left, feeling guilty for thier constant hunger, for the way i manage to force myself into oblivion, for having, perhaps, so many years ahead of me and so much more mistakes to go along with… them.
    so, you came up with the right kind of… post today… – absolutely perfect, i might add – just so i can squeeze in my piece of personal crap taht you will read over a cup of coffee, with not enough sugar, or flavor and no… lighter in sight – there is always someone taking it away, isn’t it so? or maybe the damn thing has little feet and goes exploring… i do hope that you wrote this a while back. i cringe at the thought of this being a recent… state of mind. or, maybe it’s just me being insane, again, always, seeing sades that aren’t there to start with…that haven’t even been invented for men to perceive; me, never grasping the actual meaning of things… or words. now, that is a great probability!!! 🙂
    i know you didn’t count on it, but here you have it: a telegram for a telegram! this way we’ll always be… square… and fair.
    cousin jimmy hit the bottom. collecting dry wood to set himself on fire with a little help from the inquisition. the fire will be open to viewers starting midnight. bring your own sticks if you want a longer show. if he comes back from his very ashes, his name will be Phoenix… reloaded stop

    Mai 3, 2008 la 11:09 pm

  2. men-to-san

    daca marile razboaie/cataclisme personale sau sunt starnite de micile batalii, atunci o telegrama ajuta. iar aceasta se citeste in orice detaliu, urmele armelor raman orisicat pe stratul de piele. acasa nu e decat locul unde te bati mereu: pe aici nu se trece

    Mai 4, 2008 la 3:12 am

  3. lumsa

    te-am citit, mentosan… prima reactie a fost sa-mi dau si eu, fuga, cu o… parere, ca sa nu ma dezmint (?), dupa care nu reuseam sa gasesc motivatia… parerii. aveam chef sa ma lansez intr-o anliza a luptei si a lui „acasa”, dar mi s-au inmuiat… degetele… din creier. ce pot sa ingaim este: imi place ideea cu „pe aici nu se trece”, cu toate ca-mi pare ca ai lasat-o in aer, ca mai urma sa zici ceva… la modul „pe aici nu se trece decat daca-ti lasi tot sangele la… poarta”… cu tot cu piele si cu tot cu oase…

    Mai 4, 2008 la 8:29 am

  4. men-to-san

    am lasat asa, pentru ca deductia este evidenta.
    nu am mentionat insa un alt aspect important al textului: ac imperiu al mâlului care tinde sa intre in acasa al nostru, in familiarul nostru, cere o continua atentie (grija), asa cum teologic vorbind, crestinul tb sa creada in demon tocmai pt ca e invizibil. iar ceea ce e invizibil – se stie- este esential.
    sper sa nu fi batut campii acum prea mult, altfel decat sub gratia textului

    Mai 4, 2008 la 2:03 pm

  5. lumsa

    intai de toate, ai ok-ul gazdei sa bati campii! este imperativul blogului!
    crestinul trebuie sa creada nu numai in demon, acesta fiind invizibil, dar si in divinitatea pozitiva, sa-i zicem dumnezeu… la fel de invizibil! treaba migaloasa, zic eu, pt. ca am fost crescuti sa ne bazam doar pe cinci simturi cu… terminatiuni nervoase, nicunul dintre ele atingand realmurile subtile, superioare. intr-adevar, culmea, ceea ce pare sa aiba importanta cea mai mare in vietisoarele noastre marunte, este exact ceea ce nu putem „testa” cu niciunul dintre simturile mentionate. eu adesea zic: frate, dar divinatatile astea n-au lucrat, nu gluma! ne-au plasat strategic intr-un cosmos care ne uluieste de cap, ne ametesc cu apa rece (sa zicem biblii sau scrisuri religioase similare, sau banala „vorba din sat”), dupa care ne impun sa avem credinta oarba in ele… sau dracii ne gasesc pe lumea cealalta. optiunile sunt doar doua, ceea ce intr-o lume cu 500000 de nuante de… gri, nu mi se pare de bun augur. si ma opresc aici, pe tema asta…
    cat priveste „zoaiele” – genial de pitoresc! – sansele sa nu-ti intre in „casa” sunt minuscule. unu la mana, nu poti sta vesnic cu usa inchisa: mai vine, cum toacmai am citit, postasul cu o telegrama importanta si trebuie sa-i deschizi; doi, cu fara prea mult efort ele pot intra si pe sub prag si trei, ele sunt deja, cu siguranta, in alte incaperi in tocmai casa ta. norocul nostru este ca… dupa anotimpurile… musonice, malul se mai retrage, de la gat in jos, spre genunghi, spre glezne, spre talpa pantofului, ba chiar se usuca de tot daca se intra in seceta, si mai avem cate un repiro… binemeritat, as adauga timid… ca sa nu se supere vreun… paraleu pe mine si sa ma astepte cu parul… dincolo. 🙂

    Mai 5, 2008 la 12:09 am

  6. lumsa

    sa nu ma dati la anunturile de… pierduti, nuli si neaveniti. revin…
    happy monday, tuesday and so forth! 🙂

    Mai 5, 2008 la 5:06 pm

  7. rameau

    Fuga peste creste de maci

    Intr-o zi te-am găsit la pieptul meu Eloise
    ca o vietate care urcă şi coboară
    pîna când nu mai contează
    pe care parte a zilei sunt
    şi de-ar fi doar susurul vîntului
    în care ploile toate
    nici păsările secundei
    nu ar stinge mugurii ce cresc în mine

    zbor
    freamăt
    taină
    fior
    numele de pădure scrijelit pe cioburi
    şi uite-mi paşii cum te caută în vreme
    ca să îmi fie margine
    să îmi fie treaptă
    cîta vreme mai fugim peste creste de maci
    bînd soarele direct din streşini
    privind peste creştetul gândurilor
    fară sa ştim că realitatea
    care despică sufletul
    cu palme cu tot
    în potirul clipelor puţine
    ce ne ţin dehrană şi desete
    e doar efemeră magie ..

    ADRIAN G .. ma mai tii minte?

    Mai 7, 2008 la 10:41 pm

  8. lumsa

    stau in picioare la marginea mosiei mana streasina la ochi dupa tine nu vii cu sufertasul cu lemnisoarele focul devine patetic zeul hurrit mi-a fecundat piatra de incercare copil megalititc la piept mi-a dat sa tin sa cresc de aici pana dincolo pamanteana cum sunt astept o noua teogonie sa ma inchin la firul de iarba iar zeus sa-mi faca vant cu frunza de palmier intamplator de mi-ar cadea in cap anunt dead by lethal palm leaf. r.i.p.
    ai aflat mult prea putin stii bine ca nu spun decat pe sfert adevarul nu e wow e woahhhhaaw cu intonatie si variatie si tremur si crunt dintii se tin stransi in vremurile astea si se vorbeste doar in vis reality is only what you feel repeat after me reality is only what you feel.

    Mai 9, 2008 la 5:54 pm

  9. ...

    hey, what are you 2 talking about?? sa stii ca am facut lectiii all week long, ca sa ma ridic la asteptarile tale.. 🙂

    Mai 10, 2008 la 2:23 pm

  10. lumsa

    i’m talking about things i shouldn’t talk about, but i always like to break the rules and deal with the consequences… later.
    keep up with the good work!!! my expectations aren’t that… high, unless i smoke…
    🙂

    Mai 11, 2008 la 8:29 pm

  11. lumsa

    tri-li-li… cro-co-di-li-li…
    m-am inscris in programul de donor de organe. acuma am un paznic macho care se tine dupa mine – poate, poate mor si cat sunt inca… proaspata, sa-mi extraga toate cele inca functionale. are si o caldarusa cu gheata la el din care rontaie cand si cand un cub (s-a last de fumat si are alergie la scobitori); este foarte circurmspect si neprietenos. nu pot sa fac o gluma cu el – ma plictiseste ingrozitor. lista de asteptare la inima este cea mai lunga. in capul ei sta un nene de 87 de ani care vrea sa traiasaca 200…
    voi, tu, nimeni…. ce mai faceti? deloc nu scrieti…

    Mai 13, 2008 la 10:49 pm

  12. ...

    sorry… although ur expactaions aren’t so high… i’m learning and learning and… learning!

    Mai 14, 2008 la 6:32 pm

  13. ...

    cuz mine.. are higher than u’ll ever imagine… hihihi

    Mai 14, 2008 la 6:34 pm

  14. lumsa

    you mean you smoke that much…????
    keep on studying, child! i’m studying 2… can’t tell you what, though, but i’m sure i’ll be the valedictorian of my… class. graduation is around the corner … meanwhile, i’m trying on my cap and gown… for color.
    strangely enough,
    me & mine

    Mai 15, 2008 la 6:56 am

  15. ...

    na ja.. keep up with the good work, mom.. 🙂

    Mai 16, 2008 la 5:18 pm

  16. lumsa

    si eu care credeam ca voi fi ultima dintre… mohicance… cand colo, batalia este in par intre tine si mine. ma rog, si ultimle „doua” e de bine. deci, cate scalpuri ai mai colectat? cati colti de ursi la gat, cate dungi cu hena pe fata??? eu m-am facut samanita intre timp. cred cu disperare in stramosii mei, dansez extatic in jurul focului interior, imi dau ochii peste cap ca sa vad ce se intampla in spate, fac calatorii cu tot cu corpul si ii vindec pe toti mai putin pe mine. alteori am impresia ca ma trag direct din moise si ca fac o mare calatorie doar ca sa nu fiu lasata… in cetate. tu sigur te tragi din noe. o sa vin cu perechea cand ai arca gata. vreau sa ma salvezi de la potop! poti???

    scena, am cazut pe spate ieri. eram intr-un soi de cadere continua… ca un perpetuum mobile aberant. atat de tare m-am bucurat sa te… gasesc. data viitoare nu ma mai lua prin surprindere ca nu ma mai tin emotiile!
    stii tu ceva, ceva. senzatiile sunt variate, ciudate, smintite. nu pot vorbi serios despre ele, sau nu am chef, sau ceva. am nevoie de perioada de gestatie ca sa nasc un monstru perfect, sau am nevoie de… regurgitare in vederea rumegarii la… umbra. tot sunt eu cornuta. pana mea de… oaie capie!
    imi pare rau de… erotism. imi puneam bazele in el ca in sfintele moaste, dar, frantz, acuma trebuie sa astept pana dupa alegeri! nu cred sa rezist pana atunci. deja mi-am pierdut mana… si piciorul si mai vreau sa-mi dau si ficatul in arenda. sau un rinichi.
    dumnezeu ce mai zice?
    ps „cubul” n-am sanse sa-l dau. cu el de gat voi muri… pacat – sfera mi-ar fi placut mai mult.

    Mai 17, 2008 la 9:35 am

  17. repeziti-va la asta nou. pentru o bila roz cu sclipici: cine e vasile?

    nu scapi de mail. astept.

    Mai 17, 2008 la 5:57 pm

  18. lumsa

    as vrea sa zic ca nu vreau o bila roz cu sclipici, ca sa ma scot basma curata ca nu stiu cine ca sa fie vasile… dar… eu vreau toate bilelel universului, toate culorile, toate marimile… si cu toate astea nu ma duce… bila… cine sa fie vasile. o fi fi’mea?

    Mai 18, 2008 la 4:04 am

  19. Atentie!
    Primul FlashMob organizat in Cluj-Napoca ca raspuns la ororile ce le pregateste Italia la adresa romanilor. Aveti detalii organizatorice in link-ul de mai jos; veniti in numar mare sa demonstram ca ne pasa si sa nu uitati niciun moment ca „maine” ati putea fi dvs. tinta safariului…
    http://sorinplaton.wordpress.com/2008/05/21/va-invitam-la-primul-flashmob-in-cluj-napoca/

    1=

    p.s.Cititi si dati mai departe!

    Mai 21, 2008 la 5:18 am

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s