…sa batem campii cu gratie, doamnelor si domnilor!

ecranizari

secvenţă cu tun de ceaţă şi fumigene

ceaţa se întinde spre coastă cât vezi cu ochii
apoi coboară în vălătuci mari pe plajă
ea trage un cufăr printre peştii aruncaţi de maree
pe un colţ de canapea el aşteaptă cu mâinile pe genunchi
cu spatele drept ochelarii pe nas semnul să-şi facă nod la cravată
cineva îi spune intră pe facebook monica întreabă de tine
lasă-mă cu prostiile vreau să se termine mai repede să plec
ea nu mai trage de cufăr o ia înapoi pe bicicletă
i se prinde voalul între spiţele roţii din spate
pedealeaza cu greu în nisip printre peşti
se vede mică de undeva de sus
ei se întâlnesc, apoi, într-o încăpere cu morţi
sunt mulţi la o masă sau stau în picioare nu contează
discută câte ceva din sartre şi iuda e prieten cu toţi
vorbesc despre politeţe se uită la inception le-a plăcut dar
strâmbă din nas cumva nemulţumiţi apoi se întreabă unii pe alţii
ca într-o piesă de teatru nu cumva suntem morţi apoi
cineva se supără pe bune asta nu e viaţă
aceleaşi şi acelaşi lucruri mereu filme facebook tras de cufăr
pedalat după nuntă şi iuda prieten cu băieţii de treabă
de când te naşti până mori aştepţi cuminte să se ridice ceaţa
nu e corect să ne manifestăm toţi ca unul
mă revolt a zis bântuim prin urga asta lacul e atât de departe
camionul s-a înţepenit în nisip cum dracului credeţi că mai plecăm de aici
pe ceaţa asta printre peştii aruncaţi de maree
nu e corect să ne plictisim de moarte
când el se distrează atât de tare
cu noi

The Stone Story www.stonestory.ro/blog  

Anunțuri

locul, timpul si armele

prozo-poem

in mod sigur va fi o intersectie EXT/REGIM
luminata in acelasi timp de candelabrele primariei
si razele soarelui amestecate cu ale stelelor
tragic luna va scalda totul in lumina cum altfel decat blanda cum altfel decat claustrofobica
cum altfel?
de sus din rotherdam va va privi pe toti
ucenicilor cum intrati in pasaj iesiti din pasaj urcati scarile coborati si iar coborati
nici macar nu va mai zambi va monitoriza exact gesturile voastre mecanice in crepuscul ce frumos este crepusculul asta de lume cu voi in fundal stricand armonia celor doua cristaluri care se ciocnesc la restaurantul frantuzesc din sticla de bacardi ce minunat este peisajul asta cu ucenici
cum altfel?

in locul ales tu vei comanda cabernet in memoriam istoria imi vei depana cum ai ascutit baionetele cum ti-ai lustruit pintenii cum altfel? in locul ales
INT/PASAJ/LUMINA DE GAZ
vei lovi cristalul cu mana dreapta incercand sa imi atingi indexul ca din greseala
„met la nappe” imi voi aminti de lectia cu obiecte scrobite organizate impaturite corect
si vinul mi se va scurge de pe tablie intre coapse ca un blestem sangeriu
met une autre nappe si gardenii fix in centrul cel mai central la intersectia dintre cele doua diagonale voi insista eu sa gandesc in soapta ca si cum as glumi cu amaraciune este la temperatura camerei nu-ti fa probleme…

in acest timp din rotherdam se va intoarce cu spatele la noi va claxona de doua ori a recunoastre si isi va imagina ca face pluta peste pasaj ca micul zeu din propria-i fictiune

la un moment dat
dupa un timp
puis apres
ne vom aminti mirosul sarat al oceanului gadilandu-ne narile
amestecat cu aburul supei si razele numai ale stelelor in lumina blanda a lunii
cum altfel? altfel ar fi sa palpaie flacara lumanarilor
si sa nu mai putem suporta tragismul umbrelor de pe chipurile noastre
lumina din ochii nostri
freamatul buzelor noastre in contratimp

si armele noastre vor odihni in suportul de umbrela cat ne vom apropia armatele uitand de termopile si pieile rosii
ale inocentei
sabiile noastre se vor ascuti una pe alta prietenos
cordial
respectuos
important precum un singur moment cel al victoriei
cand vom transa raportul de forte care ne vor tine inca lipiti de jilturile incomode de pe terasa

EXT/ZI/TERMOPILE

iar tu vei incerca sa ma convingi ca gazul nu este pentru iluminat
sa profit de cuceririle stiintei
sa apas intrerupatorul ce poate fi mai frumos decat
trupurile noastre despuiate luptandu-se
in plina lumina

25 iulie, 2005, Bucuresti


ecranizare

s-a lasat la drum dus
ce are de cucerit va afla
ulise cumplit in doua volume de necitit
sedea pe vasul alb si inima ii batea sa-i sparga pieptul
pe stanca in mijlocul gerului
inghetata de la solzi in jos
se pieptana glasuind pentru zei
ea femeia fara ite in razboaie
fara masura Doamne zeule
leaga-te de catarg capitane
nici si nici
nimic nimeni pe lumea asta mirosind a taietura nu mi te va lua

te tii de catarg cu mainile mele
te-ai incurcat in ele

*

pe mal vlad taie iarba la rate
da o mana de ajutor isi asteapta regizorul alt film
pregateste tepuse felii de portocala
low budget gatim la rulota (costume teaca dubla si flinta – prada)
in planul doi figurantii joaca şeptic pe porunci
ioan isi maseaza ceafa isi ascute hangerul
face naveta intre doua copite nedespicate
protagonist prezentat in transformare
scenariu bun buni dialoghisti
(va trebui sa lupti
victoria usoara este
ca si cura de slabire in care dai jos 10 chile pe saptamana
si te ingrasi in urmatoarea saptamana 20)

*

sa fie sfintita pielea mea
a mea sa fie tipa unul altuia peste frigul apelor
ecoul peste apele inghetate
si-l dau inapoi
trupul da
fac schimb de tesuturi moi de cornoase de amorul telepatiei
ea se piaptana
penelope se stanguleaza cu fularul crosetat pentru tom
de amorul jocului scenic coboara doua trepte
ma sufoc se sufoca dati-i apa
multe nume pe acesta harta arata si spun
puncte si dungi subtiri mai groase albastre si rosii
granite si izvoare in pergamentul cojilor voastre
prea multe fime istorice
identice

hollywoodul s-a saturat de duble

*

acum ea doarme
tine un ochi deschis se zice ca e treaza
pe tava zarurile s-au oprit poarta-n casa
el ramane in cosul de rufe murdare isi trage capacul peste gat
cine sa il vada
cine sa ii poata mirosi feromonii
printre atatia ciorapi purtati mai mult de doua zile
flinta din prima secventa face poc si gata
isi face datoria probabil
ratele sunt digerate demult
tipetele lor inca se aud pe cer spre sud
nimic nu e mai dureros decat aceasta calatorie inghetata in tarile calde
nimic mai pregnant decat trupul ei aramiu in zapada
nimic nimeni
nu o va smulge din infasurarea de peste catarg de peste carnea lui
intarsie in lemnul gerului secventa trei interior noapte
pieile lor se ating freamata
nici macar o istorie nu se repeta

vie pielea lor
faca-se trupul lor

*

tom nu s-a intors penelope
la drum dus nimic nu a aflat
carte rabdare nu a avut nu a citit nu a pipait inteles
inca o istorie scurtata de cap
pentru ultima secventa exterior exact in acest moment

care a trecut


30 octombrie 2005, Bucuresti